Cabalistul din Praga

Cu golemul m-am mai întâlnit în literatură de două ori.  Acum vreo 12 veri, undeva în munți, căutând ceva de citit am găsit pe un raft o carte intitulată simplu Golem, de Gustav Meyrink. Mărturisesc că, deși subțirică, mi s-a părut foarte greoaie și nu am ajuns foarte departe cu lectura. A doua întâlnire a fost una plăcută, între paginile trilogiei despre Bartimaeus, de Jonathan Stroud.

A treia întâlnire cu golemul s-a încheiat acum vreo două ore, când am pus deoparte cartea lui Marek Halter, Cabalistul din Praga. Pentru cei care nu știu ce este un golem sau îl cunosc ca mine de prin jocuri: un fel de echivalent din tradiția iudaică al monstrului lui Frankenstein – o creatură de lut căreia i-a dat viață un om, un mistic, prin puterea Cuvântului, înscris pe fruntea golemului sau scris pe un pergament amplasat în gura acestuia. Îndepărtarea Cuvântului face ca golemul să redevină humă neînsuflețită. Este, dacă vreți, o oglindire stângace și imperfectă a creării omului: golemul nu este înzestrat nici cu glas, nici cu voință proprie, răspunzând comenzilor creatorului său. Asta până în momentul răzvrătirii, când nu mai poate fi controlat și trebuie anihilat…

Cabalistul din Praga reia legenda conform căreia rabinul Loew din Praga ar fi izbutit la sfârșitul secolului al șaisprezecelea să însuflețească un golem pentru a apăra comunitatea evreiască de persecuții și pogrom. O reia și o modelează precum lutul golemului, dându-i viață proprie pentru a servi drept fundal istorisirii despre cabalist – rabinul Loew și în fond, despre comunitatea evreiască din Praga și de aiurea, în Europa sfârșitului de secol XVI. Scrisă la persoana I, cartea este atribuită lui David Gans, contemporan și discipol al rabinului Loew, numit MaHaRaL (Moreinu ha-Rav Loew, învățătorul nostru, Rabbi Loew) și este populată cu personaje istorice reale. Își fac astfel apariția Rudolf al II-lea, Galileo Galilei, Johannes Kepler și Tycho Brahe – marii învățați ai vremii.

Marek Halter este un scriitor evreu născut la Varșovia și stabilit la Paris în 1950, după ce familia sa a fugit în timpul Războiului. Detaliile cu care sunt prezentate tradițiile mozaice, citatele din cărțile sfinte și din învățații care le-au interpretat au astfel aerul de autenticitate  conferit de siguranța relatării unui „insider”. Granița dintre ficțiune istorică și fantasy e trecută cu naturelețe dintr-o parte în alta.

Povestea propriu zisă începe într-o zi de toamnă, după Yom Kippur, când David Gans este chemat de către ginerele MaHaRaL-ului, Isaac Horowitz, pentru a fi martor la promisiunea pe care acesta o face împreună cu prietenul său, Iacob Cohen: ei își făgăduiesc că în doi ani, soțiile lor vor da naștere unui fiu și unei fiice care vor fi uniți prin căsătorie, iar copiii pe care aceștia îi vor avea la rândul lor vor fi rodul acestei promisiuni. Dacă cei doi prieteni se vor dovedi demni, promisiunea se va împlini. Dacă vreți, un pariu cu Dumnezeu.

Cei doi copii, Eva și Isaia se nasc într-adevăr și cresc în mod diametral opus: Isaia este un fiu supus și silitor, al cărui singur țel insuflat de tatăl său este împlinirea promisiunii, în timp ce Eva este un copil inteligent și neastâmpărat. După o îndelungă discuție cu rabinul, acesta hotărăște să îi hrănească spiritul cu învățătura rezervată băieților, astfel încât micuța Eva începe să ia ore de matematică, astronomie și filosofie de la David.

Peregrinările acestuia din urmă la cererea rabinului și din ordinul lui Rudolf al II-lea, pentru a se întâlni cu învățații vremii ne poartă apoi pașii prin Europa sfâșiată de lupte între catolici și reformați – cele două grupări fiind unite doar de antisemitism. Italia, Germania, Danemarca – cursuri la marile universități, discuții cu savanți precum Galilei și studiul alături de Brache îl țin pe David o vreme departe de Praga. La întoarcerea sa, cei doi copii vor prefigura într-un fel evenimentele care se vor dezlănțui odată cu ivirea golemului: după ce suferă în tăcere, se revoltă împotriva celor care le-au dat viață. Promisiunea este ruptă: destinul lor nu este cel trasat de părinți. În timp ce ura împotriva evreilor se dezlănțuie din nou în Praga și vieți sunt curmate cu sălbăticie, Eva este cea care îl determină pe rabinul Loew să dea viață lutului adus de pe malul Vltavei, însuflețind Golemul.

Temut, admirat, adorat, apoi expus curioșilor, defăimat de potrivnici, necăjit de copii, batjocorit, stârnit și pus la munci grele precum ridicarea unui pod, golemul suferă în tăcere și neștiut de nimeni în afară de Eva. Pentru toți ceilalți, el rămâne o unealtă creată pentru a servi voinței lor. Revolta este pe cât de neașteptată, pe atât de violentă, comunitatea obligându-l în consecință pe rabin să își nimicească creația. Vă las să descoperiți singuri soarta Evei, a lui Isaia, David și a MaHaRaL-ului – le veți descifra pașii între rânduri de istorie, suspans, posedări, exorcizări, inteligențe sclipitoare și obtuzitate cruntă, extaz mistic, iubiri împărtășite dar neîmplinite, revolte personale și colective, așa cum s-au priceput ei să și-i îndrume pentru a-și îndeplini destinul.

Epilogul ne poartă înapoi în timpuri moderne, la autorul care termină de citit manuscrisul lui David și la discuții fortuite cu militari ruși despre legenda golemului și cercetările naziștilor în căutarea unei arme absolute. Mie mi-a atras atenția pasajul următor:

- Vi se pare prea aiuritor să credeți că Golemul s-a născut numai prin suflul Cuvântului? Fie al lui Dumnezeu, fie al MaHaRaL-ului? l-am întrebat.
- O, nu! Nici vorbă. Cred în Golemul dumneavoastră, cu atât mai mult cu cât am văzut și eu născându-se unul.
-Poftim?
- Ce credeți c-a fost proletariatul în gândirea lui Marx și-a lui Lenin? Nimic altceva decât un nou Golem. Născut din Cuvânt, cum spuneți, la fel ca acela al MaHaRaL-ului dumneavoastră!
- Așa-i, a aprobat zgomotos Voloșin. Și poți să spui că Golemul ăsta a scăpat din mâinile creatorului lui, ca și cel din Praga! 

Food for thought, așa, de final.

PS: golemul din imagine îi aparține lui Philippe Semeria.

*******

Postarea aceasta face parte din campania vALLuntar a Grupului Editorial All. Mai este aproape o lună din ea, așa că dacă vă apucă cheful de lectură, puteți face o faptă bună citind.

 


11 Responses to “Cabalistul din Praga”

  1. Cartea asta trebuie sa soseasca si la mine. E prima mea poveste cu Golem..il cunosc doar dintr-un muzeu din CehialaughingAbia astept sa o citesc.

  2. a doua recenzie despre cartea asta pe ziua de azi, tot citind cartile din campania All nu pot sa nu remarc un val de recenzii despre acceasi carte, toate aparute la scurt timp una dupa alta. Mie imi place, aflu mai multe pareri si de cele mai multe ori ma hotarasc sa citesc si eu cartea candva. Acum trecand la subiect, imi place mult de tot cum ai scris, cred sincer ca este una dintre cele mai frumoase recenzii pe care le-am citit de cand a inceput campania si dupa comentariu voi incepe sa scotocesc si prin blogul tau sa vad ce mai descopar.

  3. Bun venit, sim happy
    Eu sper să îți placă. Eu am devorat-o repede, că m-a prins happy

  4. Carte e într-adevăr superbă happy E şi prima mea carte din campania vALLuntar.

  5. @ Kadia: Mă bucur că îți place și cotrobăire plăcută (sper eu).
    În caz că nu sunt singura la care durează mult până se încarcă paginile – am semnalat lucrul ăsta la compania de hosting, sper să se rezolve cât de curând.

    @ Oana: Da, cred că am făcut amândouă o alegere bună! laughing

  6. O prezentare incitanta: bine scrisa si dezvaluind doar atat cat trebuie, ca sa-i faca curiosi pe altii si sa doreasca sa citeasca cartea. Ceea ce ,cred, ar trebui sa fie al doilea scop al campaniei, pe langa voluntariat.

  7. …adica un fel de chain-reading, am vrut sa spunhappy

  8. Daca ar fi fost sa-i vad doar coperta si titlul n-as fi ales nici in ruptul capului aceasta carte. Insa dupa ce am citit despre ce e vorba, a devenit deja o optiune. Asta e unul din lucrurile care-mi plac cel mai mult la campanie (in afara de minutele de vALLuntariat care se strang): ca vedem prezentate intr-o anumita lumina niste carti de care in alte circumstante nici nu ne-am atinge.

  9. @Mihaela: mă bucură să aud. În general mă abțin de la recomandări dacă nu cunosc bine persoana, pentru că deh, e vorba de gusturi. Însă câteodată îmi place câte o carte suficient de mult încât să mă ambalez happy

  10. Food for the thought, intr-adevar happy. Nu toata lumea intelege infinitul potential al cuvantului, si multi din cei care intelegeau acum trec cu superficialitate peste intelesuri.
    E a doua recenzie la aceasta carte pe care o citesc, e a doua care ma face sa astept cu nerabdare momentul in care voi citi cartea!

  11. Bun venit pe aici happy
    Într-adevăr, puterea Cuvântului este un leitmotiv în toată cartea. Ultimul îndemn al MaHaRaL-ului către David este acela de a-și păzi cuvintele care îi ies pe gură și de a avea grijă de puterea lor – „cuvântul răstălmăcit este un miel care scapă de sub privirea păstorului, o nebunie care duce turma îtreagă la înec.”

Rant back

WP Like Button Plugin by Free WordPress Templates