blog fără scop

Că am fost la Valencia, v-am povestit. Cum am ajuns să mă duc am trecut sub tăcere. Ideea genială mi-a venit într-o noapte pe la ora 1-2. A doua zi am schimbat data, apoi m-am aruncat pe bilete, le-am cumpărat, am făcut rezervările ÅŸi ulterior m-am dat peste cap să rezolv alte probleme administrative ca să pot să îmi rezolv plecarea (Are we out of sight or will our world come tumbling down?) – cum ar fi cine naiba vine cu mine, cum fac rost de zile libere ÅŸi alte aspecte minore.

Ei bine, midnight genius strikes again. Acu două zile m-am pus ÅŸi eu să descarc The Resistance, ultimul album Muse. Åžtiam piese de pe el, mai ascultam pe youtube, dar acuma l-am luat pe tot la ascultat iar băieÅ£ii nu mi-au înÅŸelat deloc aÅŸteptările. Ascultând eu aÅŸa mi-am adus aminte cu nostalgie de-a dreptul dureroasă de cât de miÅŸto a fost concertul de la BucureÅŸti (I’ll wait a thousand years just to see you smile again) iar faptul că piesa care dă titlul albumului beneficiază de un clip de concert nu mi-a alinat prea tare dorul.

Åžtiam că vin Muse la Sziget, aÅŸa că am aruncat un ochi pe line-up-ul festivalului. ÃŽn general, când ÅŸtiu că nu mă duc undeva, mă abÅ£in de la asemenea acte masochiste conform principiului cu strugurii acri. Ieri nu m-am abÅ£inut iar rezultatul a fost că 10 minute mai târziu aveam plătite biletele pentru trei zile de festival. Mika, 30 Seconds to Mars, Iron Maiden, Kasabian ÅŸi Muse mă aÅŸteaptă. Din păcate Yeasayer pe care mi-ar fi plăcut să îi aud sunt în paralel cu Muse iar Muse are the gods (Kill your prayers for love and peace, you’ll wake the thought police).

Mi-am rezervat ÅŸi cazare, care se poate adapta dacă găsesc altceva sau mai găsesc amatori de luat lumea în cap (We must run, we must run, It’s time to run) în mod total neorganizat pentru un dezmăţ muzical. Bilete am. Rămâne să rezolv transportul ÅŸi ziua liberă de vineri în aÅŸa fel încât să prind 30STM ÅŸi dacă tot sunt acolo, ÅŸi pe Mika. Cumva trebuie să se aÅŸeze piesele puzzle-ului ăstuia. Nu de alta, dar prea high ÅŸi  în culmea fericirii am fost astăzi, într-atât încât o colegă mi-a spus ‘you have a glow…’.

It could be wrong, could be wrong, but it should have been right…