blog fără scop

Peste Unu am sarit. Desi ieri, in timp ce il ascultam pe nenea Moby cu We Are All Made of Stars, imi traznise o idee de blog. Cum nu am notat-o, s-a dus cum a venit. Foarte fain Moby, desi prea putin de concert. Nu am inteles oricum ideea line-up-ul cu Motorhead trantiti acolo total offtopic. Mi-ar fi placut sa ii aud pe Ayo si pe Polarkreis 18 care prestasera inainte dar as said, urma Motorhead fara nici o legatura cu tot restul. Prin urmare, ieri am servit doar Moby, ceea ce a fost cam putin pentru o zi de festival.

Asadar in ziua doi, trebuia scoasa o parleala, again. Responsabili cu asta ar fi fost Klaxons si Franz Ferdinand. Pentru ca in momentul cand am ajuns in incinta, cei de la Klaxons sa isi ceara scuze ca “our guitars are miles away”. Nu au putut canta. Pe site-ul oficial, stirea a aparut cu o ora inainte de concert, cand recunosc nu am mai verificat site-ul, pregatindu-ma de plecare. De ce abia atunci, cand “inlocuitorii” au spus ca au aflat ca vor canta “a couple of hours ago” ma depaseste.

Ca u93 (sau asa ceva) au fost o solutie de urgenta, am inteles. Nu bag insa mana in foc ca nu se putea gasi cineva mai pe gen, ca sa spun asa. Line-up-ul de azi (de fapt de ieri, avand in vedere ca e iar 3 dimineata) a fost oricum cel putin ciudat. Orbital sunt muzica de club, in cel mai bun caz, nu de festival open air. Sigur nu in ziua in care ii ai pe Franz Ferdinand. Publicul celor doua se pupa aproximativ la fel de putin ca cel de la Motorhead cu fanii Moby. Abonamente de trei zile for the win pentru fanii oricarui tip de muzica?

Hmph, ideea e ca cine era setat pe rock / indie / brit (ziua de azi fiind in mintea mea – si cred ca nu doar – un concert Franz Ferdinand cu Klaxons in deschidere), s-a vazut cu programul taiat la o singura formatie. Cine a venit pe Orbital, a venit sigur mai tarziu. Iar cei care au prestat ca inlocuitori, au fost cireasa de pe tortul unui line-up varza. Oamenii cantau un soi de hip hop amestecat cu dracu stie ce. Nu e vina lor, nu e nici a Klaxons si doar partial a organizatorilor. Ei trebuiau sa umple gaura. Dar puteau incerca altceva… s-or mai fi gasit trupe, inclusiv autohtone care macar sa fi fost pe felie.

Oricum, starurile zilei au fost indubital Franz Ferdinand, chiar daca au inceput pe lumina (cum de altfel au cantat si Manic Street Preachers si Stereophonics anul trecut…. Which wasn’t so bad, ca am putut face si eu niste poze ca lumea. Showul a facut toti banii, chiar daca nu apucasem sa invat piesele *grin*, cu publicul care a participat, cu oamenii de pe scena care au prestat, cu bis. In rest, not much to say fara a da-o in fraze de adolescente in calduri (they rock, what a show, so cool) si onomatopee (oh, wow, yi-haa).